Acte normative: Codul Familiei (II)

19 Octombrie 2009

  TITLUL II
  Rudenia

 

   CAPITOLUL 1
  Dispozitii generale

 

   Art. 45. - Rudenia este legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun.
    In primul caz rudenia este in linie dreapta, iar in al doilea in linie colaterala. Rudenia in linie dreapta poate fi ascendenta sau descendenta.
   Art. 46. - Gradul de rudenie se stabileste astfel:
   a) in linie dreapta, dupa numarul nasterilor; astfel, fiul si tatal sunt rude de gradul intai, nepotul de fiu si bunicul sunt rude de gradul al doilea;
   b) in linie colaterala, dupa numarul nasterilor, urcand de la una dintre rude pana la ascendentul comun si coborand de la acesta pana la cealalta ruda; astfel fratii sunt rude in gradul al doilea, unchiul si nepotul in gradul al treilea, verii primari in gradul al patrulea.

 

   CAPITOLUL 2
  Filiatia

 

   Secţiunea I
  Filiatia fata de mama

 

   Art. 47. - Filiatia fata de mama rezulta din faptul nasterii.
    Ea se dovedeste prin certificatul constatator al nasterii.
   Art. 48. - Daca nasterea nu a fost inregistrata in registrul de stare civila ori daca copilul a fost trecut in registrul de stare civila ca nascut din parinti necunoscuti, mama poate recunoaste pe copil.
    Recunoasterea se poate face fie prin declaratie la serviciul de stare civila, fie printr-un inscris autentic, fie prin testament.
    Recunoasterea, chiar facuta prin testament, nu se poate revoca.
   Art. 49. - Recunoasterea care nu corespunde adevarului poate fi contestata de orice persoana interesata.
   Art. 50. - In cazul in care, din orice imprejurari, dovada filiatiei fata de mama nu se poate face prin certificatul constatator al nasterii, ori in cazul in care se contesta realitatea celor cuprinse in certificatul constatator al nasterii, dovada filiatiei fata de mama se poate face in fata instantei judecatoresti prin orice mijloc de proba.
   Art. 51. - Copilul nu poate reclama o stare civila contrara aceleia care rezulta din certificatul de nastere si folosirea starii civile conforme cu acest certificat.
    De asemenea, nimeni nu poate contesta starea civila a copilului care are folosirea unei stari civile conforme cu certificatul sau de nastere.
   Art. 52. - Actiunea pentru stabilirea filiatiei fata de mama apartine numai copilului; ea poate fi pornita de reprezentantul legal, in cazul in care copilul este minor sau pus sub interdictie.
    Dreptul de a porni actiunea pentru a stabili filiatia fata de mama nu trece asupra mostenitorilor copilului; ei pot continua actiunea pornita de acesta.
    Actiunea pentru stabilirea filiatiei fata de mama poate fi pornita si impotriva mostenitorilor pretinsei mame.
    Actiunea nu se prescrie in timpul vietii copilului.

 

   Secţiunea a II-a
  Filiatia fata de tata

 

   Art. 53. - Copilul nascut in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei.
    Copilul nascut dupa desfacerea, declararea nulitatii sau anularea casatoriei are ca tata pe fostul sot al mamei, daca a fost conceput in timpul casatoriei si nasterea a avut loc inainte ca mama sa fi intrat intr-o noua casatorie.
    Dispozitiile art. 51. sunt aplicabile si situatiilor prevazute in prezentul articol.
   Art. 54. - Paternitatea poate fi tagaduita, daca este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal copilului.
    Actiunea in tagaduirea paternitatii poate fi pornita de oricare dintre soti, precum si de catre copil; ea poate fi continuata de mostenitori.
    Actiunea se introduce de catre sotul mamei impotriva copilului; daca acesta este decedat, actiunea se porneste impotriva mamei sale.
    Mama sau copilul introduce actiunea impotriva sotului mamei; daca acesta este decedat, actiunea se porneste impotriva mostenitorilor lui.
    Daca titularul actiunii este pus sub interdictie, actiunea va putea fi pornita de tutore.
    Mama copilului va fi citata in toate cazurile in care nu formuleaza ea insasi actiunea.@
    __________
    @Articolul a fost modificat prin art. I pct. 2 din Legea nr. 288/2007.

 

   Art. 55. - Actiunea in tagaduirea paternitatii se prescrie in termen de 3 ani de la data nasterii copilului. Pentru sotul mamei, termenul curge de la data la care a luat cunostinta de nasterea copilului.
    Daca actiunea nu a fost introdusa in timpul minoritatii copilului, acesta o poate porni intr-un termen de 3 ani de la data majoratului sau.
    Reclamantul poate fi repus in termen, in conditiile legii.@
    __________
    @Articolul a fost modificat prin art. I pct. 3 din Legea nr. 288/2007.

 

   Art. 56. - Filiatia fata de tata se stabileste, in afara de cazurile prevazute in art. 53, prin recunoastere sau hotarare judecatoreasca.
   Art. 57. - Copilul conceput si nascut in afara de casatorie poate fi recunoscut de catre tatal sau; dupa moartea copilului, acesta poate fi recunoscut numai daca a lasat descendenti firesti.
    Recunoasterea se face prin declaratie facuta la serviciul de stare civila, fie odata cu inregistrarea nasterii, fie dupa aceasta data; recunoasterea poate fi facuta si prin inscris autentic sau prin testament.
    Recunoasterea, chiar facuta prin testament, nu se poate revoca.
   Art. 58. - Recunoasterea care nu corespunde adevarului poate fi contestata de orice persoana interesata.
    Daca recunoasterea este contestata de mama, de cel recunoscut sau de descendentii acestuia, dovada paternitatii este in sarcina autorului recunoasterii sau a mostenitorilor sai.
   Art. 59. - Actiunea in stabilirea paternitatii din afara casatoriei apartine copilului si se porneste in numele sau de catre mama, chiar daca este minora, ori de reprezentantul lui legal.
    Dreptul de a porni actiunea in stabilirea paternitatii nu trece asupra mostenitorilor copilului; ei pot continua actiunea pornita de acesta.
    Actiunea in stabilirea paternitatii poate fi pornita si impotriva mostenitorilor pretinsului tata.
   Art. 60. - Actiunea in stabilirea paternitatii din afara casatoriei poate fi pornita de mama intr-un termen de un an de la nasterea copilului.@
    Daca, in cazul prevazut in art. 54 alin. 1, un copil a pierdut calitatea de copil din casatorie prin efectul unei hotarari judecatoresti, termenul de un an pentru pornirea actiunii in stabilirea paternitatii din afara casatoriei va curge de la data cand acea hotarare a ramas definitiva.
    In cazul in care mama a convietuit cu pretinsul tata ori daca acesta din urma a prestat copilului intretinere, termenul de un an va curge de la incetarea convietuirii ori a intretinerii.
    Actiunea apartinand copilului nu se prescrie in timpul vietii acestuia.@
    __________
    @Alineatul (1) a fost modificat prin art. I pct. 4 din Legea nr. 288/2007.
   - Alineatul (3) a fost introdus prin art. I pct. 5 din Legea nr. 288/2007.

 

   Art. 61. - Timpul cuprins intre a trei sute si a o suta optzecea zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiunii. El se socoteste de la zi la zi.

 

   Secţiunea a III-a
  Situatia legala a copilului

 

   Art. 62. - Copilul din casatorie ia numele de familie comun al parintilor.
    Daca parintii nu au un nume de familie comun, copilul va lua numele de familie al unuia dintre ei ori numele lor reunite. In acest caz, numele copilului se va stabili prin invoiala parintilor si se va declara, odata cu nasterea copilului, la serviciul de stare civila. In lipsa unei asemenea invoieli, autoritatea tutelara de la domiciliul copilului va hotari, ascultand pe parinti, daca copilul va purta numele unuia dintre ei sau numele lor reunite.
   Art. 63. - Copilul din afara casatoriei a carui filiatie a fost stabilita prin recunoastere sau prin hotarare judecatoreasca are, fata de parinte si rudele acestuia, aceeasi situatie ca si situatia legala a unui copil din casatorie.
   Art. 64. - Copilul din afara casatoriei dobandeste numele de familie al aceluia dintre parinti fata de care filiatia a fost mai intai stabilita.
    In cazul in care filiatia a fost stabilita ulterior si fata de celalalt parinte, instanta judecatoreasca va putea da incuviintarea copilului sa poarte numele acestuia din urma.
    In cazul in care copilul a fost recunoscut in acelasi timp de ambii parinti, se aplica dispozitiile art. 62 alin. 2.
   Art. 65. - Daca filiatia copilului din afara casatoriei este stabilita fata de ambii parinti, incredintarea lui, precum si contributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala, se vor hotari potrivit dispozitiilor art. 42-44 inclusiv, care se aplica prin asemanare.

 

   CAPITOLUL 3
  Adoptia@
    __________
    @Capitolul III cuprinzand art. 66-85 a fost abrogat prin art. 27 din O.U.G. nr. 25/1997.

 

   CAPITOLUL 4
  Obligatia de intretinere

 

   Art. 86. - Obligatia de intretinere exista intre sot si sotie, parinti si copii, cel care infiaza si infiat, bunici si nepoti, strabunici si stranepoti, frati si surori, precum si intre celelalte persoane anume prevazute de lege.
    Are drept la intretinere numai acela care se afla in nevoie, neavand putinta unui castig din munca, din cauza incapacitatii de a munci.
    Descendentul, cat timp este minor, are drept la intretinere, oricare ar fi pricina nevoii in care se afla.
   Art. 87. - Sotul care a contribuit la intretinerea copilului celuilalt sot este obligat sa continue a da intretinere copilului, cat timp acesta este minor, insa numai daca parintii sai firesti au murit, sunt disparuti ori sunt in nevoie.
    Copilul va putea fi obligat sa dea intretinere celui care l-a intretinut timp de zece ani, astfel cum se arata in alineatul precedent.
   Art. 88. - Abrogat.@
    __________
    @Articolul a fost abrogat prin art. 142 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 272/2004.

 

   Art. 89. - Intretinerea se datoreaza in ordinea urmatoare:
   a) sotii isi datoreaza intretinerea inaintea celorlalti obligati;
   b) descendentul este obligat la intretinere inaintea ascendentului, iar, daca sunt mai multi descendenti sau mai multi ascendenti, cel in grad mai apropiat inaintea celui mai indepartat;
   c) cel care infiaza este obligat la intretinere inaintea parintilor firesti;
   d) fratii si surorile isi datoreaza intretinere dupa parinti, insa inaintea bunicilor.
   Art. 90. - In cazul in care mai multe dintre persoanele prevazute in art. 89 sunt obligate sa intretina aceeasi persoana, ele vor contribui la plata intretinerii, proportional cu mijloacele ce au.
    Daca parintele are drept la intretinere de la mai multi copii, el poate, in caz de urgenta, sa porneasca actiunea numai impotriva unuia dintre ei. Cel care a platit intretinerea se poate intoarce impotriva celorlalti obligati pentru partea fiecaruia.
   Art. 91. - In cazul in care cel obligat in primul rand la intretinere nu are mijloace indestulatoare pentru a acoperi nevoile celui ce o cere, instanta judecatoreasca va putea obliga pe celelalte persoane indatorate la intretinere sa o completeze, in ordinea stabilita de art. 89.
   Art. 92. - Cand cel obligat nu poate presta, in acelasi timp, intretinerea tuturor celor care sunt in drept sa i-o ceara, instanta judecatoreasca, tinand seama de nevoile fiecareia dintre aceste persoane, poate hotari fie ca intretinerea sa se plateasca numai uneia dintre ele, fie ca intretinerea sa se imparta intre mai multe sau toate persoanele indreptatite sa o ceara. In acest caz instanta va hotari, totodata, modul in care se va imparti intretinerea intre persoanele care urmeaza a o primi.
   Art. 93. - Obligatia de intretinere se executa in natura sau prin plata unei pensii in bani.
    Instanta judecatoreasca va stabili felul si modalitatile executarii, tinand seama de imprejurari.
   Art. 94. - Intretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui ce urmeaza a o plati.
    Instanta judecatoreasca va putea mari sau micsora obligatia de intretinere sau a hotari, incetarea ei, dupa cum se schimba mijloacele celui care da intretinerea sau nevoia celui ce o primeste.
    Cand intretinerea este datorata de parinte sau de cel care infiaza, ea se stabileste pana la o patrime din castigul sau din munca pentru un copil, o treime pentru doi copii si o jumatate pentru trei sau mai multi copii.
   Art. 95. - Obligatia de intretinere se stinge, in afara de cazul prevazut in art. 96, prin moartea debitorului sau a celui indreptatit la pensia de intretinere.
   Art. 96. - Mostenitorul persoanei care a fost obligata la intretinerea unui minor sau care i-a dat intretinerea fara a avea obligatia legala este tinut, in masura valorii bunurilor mostenite, sa continue intretinerea, daca parintii minorului au murit, sunt disparuti sau sunt in nevoie, insa numai cat timp cel intretinut este minor.
    In cazul in care sunt mai multi mostenitori, obligatia este solidara, fiecare dintre ei contribuind proportional cu valoarea bunurilor mostenite.

 

   TITLUL III
  Ocrotirea celor lipsiti de capacitate, a celor cu capacitate restransa
si a altor persoane

 

   CAPITOLUL 1
  Ocrotirea minorului

 

   Secţiunea I
  Drepturile si indatoririle parintilor fata de copii si minori

 

   Art. 97. - Ambii parinti au aceleasi drepturi si indatoriri fata de copiii lor minori, fara a deosebi dupa cum acestia sunt din casatorie, din afara casatoriei ori infiati.
    Ei exercita drepturile lor parintesti numai in interesul copiilor.
   Art. 98. - Masurile privitoare la persoana si bunurile copiilor se iau de catre parinti, de comun acord.
    Daca unul dintre parinti este mort, decazut din drepturile parintesti, pus sub interdictie sau, din orice imprejurare, se afla in neputinta de a-si manifesta vointa, celalalt parinte exercita singur drepturile parintesti.
   Art. 99. - De cate ori se iveste neintelegere intre parinti cu privire la exercitiul drepturilor parintesti, autoritatea tutelara, dupa ce asculta pe parinti, hotaraste, potrivit cu interesul copilului.
   Art. 100. - Copilul minor locuieste la parintii sai.
    Daca parintii nu locuiesc impreuna, acestia vor decide, de comun acord, la care dintre ei va locui copilul.
    In caz de neintelegere intre parinti, instanta judecatoreasca, ascultand autoritatea tutelara, precum si pe copil, daca acesta a implinit varsta de zece ani, va decide, tinand seama de interesele copilului.
   Art. 101. - Parintii sunt datori sa ingrijeasca de copil. Ei sunt obligati sa creasca copilul, ingrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica, de educarea, invatatura si pregatirea profesionala a acestuia, potrivit cu insusirile lui, in conformitate cu telurile statului, spre a-l face folositor colectivitatii.
   Art. 102. - Autoritatea tutelara poate da incuviintare copilului, la cererea acestuia, dupa implinirea varstei de paisprezece ani, sa-si schimbe felul invataturii ori pregatirii profesionale stabilita de parinti sau sa aiba locuinta pe care o cere desavarsirea invataturii ori pregatirii profesionale.
   Art. 103. - Parintii au dreptul sa ceara inapoierea copilului de la orice persoana care il tine fara drept.
    Instanta judecatoreasca va respinge cererea, daca inapoierea este contrara intereselor copilului. Acesta va fi ascultat daca a implinit varsta de zece ani.
   Art. 104. - Abrogat. 1)
    ___________
   1) Art. 104 a fost abrogat prin Legea nr. 3/1970, publicata in B.Of. nr. 28 din 28 martie 1970.

 

   Art. 105. - Parintii au dreptul si indatorirea de a administra bunurile copilului lor minor si de a-l reprezenta in actele civile pana la data cand el implineste varsta de paisprezece ani.
    Dupa implinirea varstei de paisprezece ani minorul exercita singur drepturile si isi executa tot astfel obligatiile, insa numai cu incuviintarea prealabila a parintilor, spre a-l apara impotriva abuzurilor din partea celui de-al treilea.
    Dispozitiile sectiunii a II-a din prezentul capitol vor fi aplicabile prin asemanare. Cu toate acestea nu se va intocmi inventarul prevazut in art. 126, in cazul in care copilul nu are alte bunuri decat cele de uz personal.
   Art. 106. - Parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor parintelui in afara de dreptul la mostenire si la intretinere.
   Art. 107. - Copilul minor este intretinut de parintii sai.
    Daca minorul are un venit propriu, care nu este indestulator, parintii au obligatia sa asigure conditiile necesare pentru cresterea, educarea, invatatura si pregatirea sa profesionala.
    In caz de neintelegere, intinderea obligatiei de intretinere datorata de parinti minorului, felul si modalitatile executarii precum si contributia fiecaruia dintre parinti, se vor stabili de instanta judecatoreasca cu ascultarea autoritatii tutelare.
   Art. 108. - Autoritatea tutelara este obligata sa exercite un control efectiv si continuu asupra felului in care parintii isi indeplinesc indatoririle privitoare la persoana si bunurile copilului.
    Delegatii autoritatii tutelare au dreptul sa viziteze copiii la locuinta lor si sa se informeze pe orice cale despre felul cum acestia sunt ingrijiti in ceea ce priveste sanatatea si dezvoltarea lor fizica, educarea, invatatura si pregatirea lor profesionala, in conformitate cu telurile statului, pentru o activitate folositoare colectivitatii; la nevoie, ei vor da indrumarile necesare.
   Art. 109. - Daca sanatatea sau dezvoltarea fizica a copilului este primejduita prin felul de exercitare a drepturilor parintesti, prin purtare abuziva sau prin neglijenta grava in indeplinirea indatoririlor de parinte, ori daca educarea, invatatura sau pregatirea profesionala a copilului nu se face in spirit de devotament fata de Romania, instanta judecatoreasca, la cererea autoritatii tutelare, va pronunta decaderea parintelui din drepturile parintesti.
    Citarea parintilor si a autoritatii tutelare este obligatorie.
   Art. 110. - Decaderea din drepturile parintesti nu scuteste pe parinte de indatorirea de a da intretinere copilului.
   Art. 111. - Autoritatea tutelara va ingadui parintelui decazut din drepturile parintesti sa pastreze legaturi personale cu copilul, afara numai daca, prin asemenea legaturi, cresterea, educarea, invatatura sau pregatirea profesionala a copilului ar fi in primejdie.
   Art. 112. - Instanta judecatoreasca va reda parintelui decazut din drepturile parintesti exercitiul acestor drepturi, daca au incetat imprejurarile care au dus la decadere, astfel incat, prin redarea acestor drepturi, cresterea, educarea, invatatura, pregatirea profesionala si interesele patrimoniale ale copilului nu mai sunt in primejdie.

 

   Secţiunea a II-a
  Tutela minorului

 

   Art. 113. - In cazul in care ambii parinti fiind morti, necunoscuti, decazuti din drepturile parintesti, pusi sub interdictie, disparuti ori declarati morti, copilul este lipsit de ingrijirea ambilor parinti precum, si in cazul prevazut de art. 85, copilul va fi pus sub tutela.
   Art. 114. - Tutela se exercita numai in interesul minorului.
   Art. 115. - Au obligatia ca, in termen de cel mult cinci zile de la data cand se afla de existenta unui minor lipsit de ingrijire parinteasca in cazurile prevazute in art. 113, sa instiinteze autoritatea tutelara:
   a) persoanele apropiate minorului precum si administratorii si locatarii casei in care locuieste minorul;
   b) serviciul de stare civila, cu prilejul inregistrarii mortii unei persoane, precum si biroul notarial de stat, cu prilejul deschiderii unei mosteniri;
   c) instantele judecatoresti, procuratura si politia cu prilejul pronuntarii, luarii sau executarii unor masuri privative de libertate;
   d) organele administratiei de stat, organizatiile obstesti, institutiile de ocrotire, precum si orice alta persoana.
   Art. 116. - Numirea tutorelui se face de autoritatea tutelara, din oficiu sau la incunostiintarea acesteia, de catre cei aratati in art. 115.
   Art. 117. - Nu poate fi tutore:
   a) minorul sau cel pus sub interdictie;
   b) cel decazut din drepturile parintesti sau declarat incapabil de a fi tutore;
   c) cel caruia i s-a restrans exercitiul unor drepturi politice sau civile, fie in temeiul legii, fie prin hotarare judecatoreasca, precum si cel cu rele purtari;
   d) cel lipsit, potrivit legii speciale, de dreptul de a alege si de a fi ales deputat;
   e) cel care, exercitand o alta tutela, a fost indepartat din aceasta;
   f) cel care, din cauza intereselor potrivnice cu ale minorului, nu ar putea indeplini sarcina tutelei.
    Cand vreuna din imprejurarile aratate in prezentul articol se iveste in timpul tutelei, tutorele va fi indepartat.
   Art. 118. - Cel numit tutore nu poate refuza aceasta sarcina.
    Cu toate acestea poate refuza sarcina tutelei:
   a) cel care are varsta de saizeci de ani impliniti;
   b) femeia insarcinata sau mama unui copil mai mic de opt ani;
   c) cel care creste sau educa doi sau mai multi copii;
   d) cel care exercita a alta tutela sau o curatela;
   e) cel care, din cauza bolii, a infirmitatii, a felului indeletnicirii, a departarii domiciliului de locul unde se afla bunurile minorului sau din alte motive intemeiate, nu ar putea sa indeplineasca aceasta sarcina.
    Daca vreuna dintre imprejurarile aratate in prezentul articol se iveste in timpul tutelei, tutorele poate cere sa fie inlocuit.
   Art. 119. - Autoritatea tutelara va comunica in scris tutorelui numirea sa si va afisa decizia de numire la consiliul popular de la domiciliul minorului.
    Drepturile si indatoririle tutorelui incep de la primirea comunicarii.
    Intre timp autoritatea tutelara poate lua masurile provizorii cerute de interesele minorului.
   Art. 120. - Tutorele care, fiind in exercitiul atributiilor sale, a cerut inlocuirea este obligat sa-si exercite aceste atributii pana la rezolvarea cererii sale de inlocuire.
   Art. 121. - Tutela este o sarcina gratuita.
    Cu toate acestea, autoritatea tutelara, tinand seama de munca depusa in administrarea averii si de starea materiala a minorului si a tutorelui, va putea acorda acestuia din urma o remuneratie, care nu va depasi zece la suta din veniturile bunurilor minorului. Autoritatea tutelara, potrivit imprejurarilor, va putea modifica sau suprima aceasta remuneratie.
   Art. 122. - Minorul pus sub tutela locuieste la tutore. Numai cu incuviintarea autoritatii tutelare minorul poate avea o alta locuinta.
   Art. 123. - Tutorele are obligatia de a ingriji de minor.
    El este obligat sa creasca copilul, ingrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica, de educarea, invatatura si pregatirea profesionala a acestuia, potrivit cu insusirile lui, in conformitate cu telurile statului, spre a-l face folositor colectivitatii.
   Art. 124. - Tutorele are obligatia de a administra bunurile minorului si de a-l reprezenta in actele civile, insa numai pana la data cand acesta implineste varsta de paisprezece ani.
    Dupa implinirea varstei de paisprezece ani minorul isi exercita drepturile si isi executa tot astfel obligatiile, insa numai cu incuviintarea prealabila a tutorelui, spre a-l apara impotriva abuzurilor din partea celor de-al treilea.
   Art. 125. - Dispozitiile art. 102, 103 si 106 se aplica in mod corespunzator si in cazul tutelei.
   Art. 126. - Dupa numirea tutorelui si in prezenta acestuia un delegat al autoritatii tutelare va verifica la fata locului toate bunurile minorului, intocmind, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila, un inventar, care va fi supus aprobarii autoritatii tutelare.
    Creantele pe care le au fata de minor tutorele, sotul, o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui pot fi platite numai cu aprobarea autoritatii tutelare.
   Art. 127. - Autoritatea tutelara va stabili suma anuala necesara pentru intretinerea minorului si administrarea bunurilor sale. Ea va putea modifica, potrivit imprejurarilor, aceasta suma.
    Cheltuielile necesare pentru intretinerea minorului si administrarea bunurilor sale se acopera din veniturile acestuia. In cazul in care veniturile minorului nu sunt indestulatoare, autoritatea tutelara va dispune vanzarea bunurilor minorului.
    Daca minorul este lipsit de bunuri si nu are parinti sau alte rude care sunt obligati de lege sa-i dea intretinere, autoritatea tutelara va cere Directiei judetene sau a municipiului Bucuresti pentru probleme de munca si ocrotiri sociale 1) sa contribuie la intretinerea lui.
    ___________
   1) In prezent, Directia de munca si ocrotiri sociale.

 

   Art. 128. - Este oprit sa se incheie acte juridice intre tutore, sotul, o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui, de o parte, si minor, de alta.
   Art. 129. - Tutorele nu poate, in numele minorului, sa faca donatii si nici sa garanteze obligatia altuia.
    Tutorele nu poate, fara prealabila incuviintare a autoritatii tutelare, sa faca valabila instrainarea ori gajarea bunurilor minorului, renuntarea la drepturile patrimoniale ale acestuia, precum si sa incheie orice alte acte care depasesc dreptul de a administra.
    Actele facute cu incalcarea dispozitiilor de mai sus sunt anulabile.
    Cu toate acestea, tutorele poate instraina, fara prealabila incuviintare a autoritatii tutelare, bunurile supuse pieirii ori stricaciunii, precum si bunurile devenite nefolositoare pentru minor, daca valoarea acestora din urma nu depaseste doua sute cincizeci de lei.
   Art. 130. - Autoritatea tutelara va acorda incuviintarea, numai daca actul raspunde unei nevoi sau prezinta un folos neindoielnic pentru minor.
    Incuviintarea se va da pentru fiecare act in parte.
    In caz de vanzare, incuviintarea va arata daca vanzarea se va face prin buna invoiala sau in alt mod.
    In toate cazurile, autoritatea tutelara poate indica tutorelui modul in care se intrebuinteaza sumele de bani obtinute.
   Art. 131. - Sumele de bani care intrec nevoile intretinerii minorului si ale administrarii bunurilor sale, precum si hartiile de valoare, vor fi depuse, pe numele minorului, la o casa de pastrare de stat, de unde nu vor putea fi ridicate decat cu incuviintarea autoritatii tutelare.
    Tutorele poate depune si sumele necesare intretinerii, tot pe numele minorului. Acestea se vor trece intr-un cont separat si vor putea fi ridicate de tutore, fara incuviintarea prevazuta in alineatul precedent.
   Art. 132. - Ori de cate ori se ivesc intre tutore si minor interese contrare, care nu sunt dintre cele care trebuie sa duca la intocmirea tutorelui, autoritatea tutelara va numi un curator.
   Art. 133. - Minorul care a implinit varsta de paisprezece ani incheie actele juridice cu incuviintarea prealabila a tutorelui, iar in cazurile prevazute in art. 132 si 152 lit. c, cu incuviintarea prealabila a curatorului.
    Daca actul pe care minorul urmeaza sa-l incheie face parte dintre acelea pe care tutorele nu le poate incheia decat cu incuviintarea autoritatii tutelare, va fi necesara si prealabila incuviintare a acesteia.
    Minorul nu poate sa faca nici chiar cu incuviintare, donatii si nici sa garanteze obligatia altuia.
    Actele facute cu incalcarea dispozitiilor de mai sus sunt anulabile.
   Art. 134. - Tutorele este dator sa prezinte anual autoritatii tutelare o dare de seama despre modul cum a ingrijit de minor, precum si despre administrarea bunurilor acestuia.
    Darea de seama se va prezenta autoritatii tutelare in termen de treizeci de zile de la sfarsitul anului calendaristic.
    In afara de darea de seama anuala, tutorele este obligat, la cererea autoritatii tutelare, sa dea oricand dari de seama despre felul cum a ingrijit de minor, precum si despre administrarea bunurilor acestuia.
   Art. 135. - Autoritatea tutelara va verifica socotelile privitoare la veniturile minorului si la cheltuielile facute cu intretinerea acestuia si administrarea bunurilor sale si, daca sunt regulat intocmite si corespund realitatii, va da descarcare tutorelui.
   Art. 136. - Autoritatea tutelara va exercita un control efectiv si continuu asupra modului in care tutorele isi indeplineste indatoririle sale cu privire la minor si bunurile acestuia, dispozitiile art. 108 alin. 2 fiind aplicabile.
    Pentru inlesnirea controlului, autoritatea tutelara va putea cere colaborarea organelor administratiei de stat si institutiilor de ocrotire.
   Art. 137. - Felul invataturii sau pregatirii profesionale, ce minorul primea la data numirii tutorelui, nu poate fi schimbat de acesta decat cu incuviintarea autoritatii tutelare.
   Art. 138. - Minorul, precum si toti cei prevazuti in art. 115, pot face plangere autoritatii tutelare cu privire la actele sau faptele tutorelui pagubitoare pentru minor.
    Tutorele va fi indepartat daca savarseste un abuz, o neglijenta grava sau fapte care il fac nevrednic de a fi tutore, precum si daca nu isi indeplineste multumitor sarcina.
   Art. 139. - Pana la intrarea in functiune a noului tutore autoritatea tutelara va numi un curator.
   Art. 140. - La incetarea tutelei, tutorele este dator ca, in termen de cel mult treizeci de zile, sa prezinte autoritatii tutelare o dare de seama generala. El are aceeasi indatorire si in caz de indepartare din tutela.
    Bunurile care au fost in administrarea tutorelui vor fi predate, dupa caz, fostului minor, mostenitorilor acestuia sau noului tutore.
   Art. 141. - Dupa predarea bunurilor, verificarea socotelilor si aprobarea lor, autoritatea tutelara va da tutorelui descarcare de gestiunea sa.
    Chiar daca autoritatea tutelara a dat tutorelui descarcare de gestiune, acesta raspunde pentru paguba pricinuita prin culpa sa.
    Tutorele care inlocuieste pe un alt tutore are obligatia sa ceara fostului tutore repararea pagubelor ce acesta a pricinuit minorului prin culpa sa.

 

   CAPITOLUL 2
  Interdictia

 

   Art. 142. - Cel care nu are discernamant pentru a se ingriji de interesele sale, din cauza alienatiei mintale ori debilitatii mintale, va fi pus sub interdictie.
    Pot fi pusi sub interdictie si minorii.
   Art. 143. - Interdictia poate fi ceruta de autoritatea tutelara, precum si de toti cei prevazuti in art. 115.
   Art. 144. - Interdictia se pronunta de instanta judecatoreasca, cu concluziile procurorului, si isi produce efectele de la data cand hotararea a ramas definitiva. ind.ac-o
    Dupa ce a ramas definitiva, hotararea se va comunica, fara intarziere, de catre instanta judecatoreasca ce a pronuntat-o, instantei locului unde actul de nastere al celui pus sub interdictie a fost inregistrat, spre a fi transcrisa in registrul anume destinat.
    Cand sentinta judecatoriei prin care s-a pronuntat interdictia a fost atacata cu recurs si acesta a fost respins, instanta de recurs va face ea insasi comunicarea prevazuta de acest articol, trimitand in copie dispozitivul sentintei.
    Incapacitatea celui pus sub interdictie nu va putea fi opusa unui al treilea decat de la data transcrierii hotararii, afara numai daca cel de-al treilea a cunoscut interdictia pe alta cale.
   Art. 145. - Hotararea de punere sub interdictie ramasa definitiva va fi comunicata de instanta judecatoreasca autoritatii tutelare, care va desemna un tutore.
    De asemenea, hotararea de punere sub interdictie ramasa definitiva va fi comunicata medicului sef al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului Bucuresti, pentru ca acesta sa instituie asupra celui interzis, potrivit instructiunilor Ministerului Sanatatii, o supraveghere medicala permanenta.
   Art. 146. - In caz de nevoie si pana la rezolvarea cererii de punere sub interdictie, autoritatea tutelara va putea numi un curator pentru ingrijirea persoanei si reprezentarea celui a carui interdictie a fost ceruta precum si pentru administrarea bunurilor.
   Art. 147. - Regulile privitoare la tutela minorului care nu a implinit varsta de paisprezece ani se aplica si in cazul tutelei celui pus sub interdictie, in masura in care legea nu dispune altfel.
   Art. 148. - Tutorele celui pus sub interdictie este in drept sa ceara inlocuirea sa dupa trei ani de la numire.
   Art. 149. - Tutorele este dator sa ingrijeasca de cel pus sub interdictie, spre a-i grabi vindecarea si a-i imbunatati conditiile de viata; in acest scop, se vor intrebuinta veniturile si la nevoie toate bunurile celui pus sub interdictie.
    Autoritatea tutelara, de acord cu serviciul sanitar competent si tinand seama de imprejurari, va hotari daca cel pus sub interdictie va fi ingrijit la locuinta lui ori intr-o institutie sanitara.
   Art. 150. - Minorul care la data punerii sub interdictie, se afla sub ocrotirea parintilor, va ramane sub aceasta ocrotire pana la data cand devine major, fara a i se numi tutore. Dispozitiile art. 149 sunt aplicabile si situatiei prevazute in prezentul alineat.
    Daca la data cand minorul devine major el se afla inca sub interdictie, autoritatea tutelara va numi un tutore.
    In cazul in care, la data punerii sub interdictie, minorul se afla sub tutela, autoritatea tutelara va hotari daca fostul tutore al minorului pastreaza sarcina tutelei sau va numi un nou tutore.
   Art. 151. - Daca au incetat cauzele care au provocat interdictia, instanta judecatoreasca va pronunta, ascultand concluziile procurorului, ridicarea sa.
    Cererea se va putea face de cel pus sub interdictie, de tutore, precum si de toti cei prevazuti in art. 115.
    Hotararea care pronunta ridicarea interdictiei isi produce efectele de la data cand a ramas definitiva. Ea se va comunica, de catre instanta judecatoreasca care a pronuntat-o, instantei locului unde s-a transcris hotararea de punere sub interdictie, spre a fi de asemenea transcrisa in registrul prevazut de art. 144 si, totodata, spre a se face, in acelasi registru mentiune despre ridicarea interdictiei, pe marginea hotararii care a pronuntat interdictia.
    Incetarea dreptului de reprezentare a tutorelui nu va putea fi opusa unui al treilea decat de la data cand, potrivit dispozitiilor alineatului precedent, a fost facuta mentiune despre ridicarea interdictiei, afara numai daca cel de-al treilea a cunoscut ridicarea interdictiei pe alta cale.

 

   CAPITOLUL 3
  Curatela

 

   Art. 152. - In afara de alte cazuri prevazute de lege, autoritatea tutelara va putea institui curatela:
   a) daca, din cauza batranetii, a bolii sau a unei infirmitati fizice, o persoana, desi capabila, nu poate, personal sa-si administreze bunurile sau sa-si apere interesele in conditii multumitoare si, din motive temeinice, nu-si poate numi un reprezentant;
   b) daca din cauza bolii sau din alte motive, o persoana, desi capabila, nu poate, nici personal, nici prin reprezentanti, sa ia masurile necesare in cazuri a caror rezolvare nu sufera amanare;
   c) daca, din cauza bolii sau din alte motive, parintele sau tutorele este impiedicat sa indeplineasca un anumit act in numele persoanei ce reprezinta sau ale carei acte le incuviinteaza;
   d) daca o persoana, fiind obligata sa lipseasca vreme indelungata de la domiciliu, nu a lasat un mandatar general;
   e) daca o persoana a disparut fara a se avea stiri despre ea si nu a lasat un mandatar general.
   Art. 153. - In cazurile prevazute in art. 152, instituirea curatelei nu aduce nici o atingere capacitatii celui pe care curatorul il reprezinta.
   Art. 154. - Curatela se poate institui la cererea celui care urmeaza a fi reprezentat, a sotului sau, a rudelor, a celor aratati in art. 115, precum si a tutorelui, in cazul prevazut in art. 152 lit. c. Autoritatea tutelara poate institui curatela si din oficiu.
    Curatela nu se poate institui decat cu consimtamantul celui reprezentat, in afara de cazurile in care consimtamantul nu poate fi dat.
   Art. 155. - In cazurile in care se instituie curatela se aplica regulile de la mandat.
    Autoritatea tutelara poate da instructiuni curatorului, in locul celui reprezentat, in toate cazurile in care acesta din urma nu este in masura sa o faca.
   Art. 156. - Curatorul este in drept sa ceara inlocuirea sa dupa trei ani de la numire.
   Art. 157. - Daca au incetat cauzele care au provocat instituirea curatelei, aceasta va fi ridicata de autoritatea tutelara la cererea curatorului a celui reprezentat, a oricaruia dintre cei prevazuti in art. 115 ori din oficiu.

 

   CAPITOLUL 4
  Autoritatea tutelara

 

   Art. 158. - Atributiile de autoritate tutelara apartin organelor executive si de dispozitie ale consiliilor comunale, orasenesti, municipale sau de sector al municipiului Bucuresti2).
    __________
   2) A se vedea nota de la art. 4.

 

   Art. 159. - Autoritatea tutelara competenta este:
   a) pentru ocrotirea parinteasca si tutela minorului, cea de la domiciliul minorului;
   b) pentru tutela persoanei pusa sub interdictie, cea de la domiciliul acesteia;
   c) pentru curatela prevazuta in art. 152 lit. a sau c, cea de la domiciliul persoanei reprezentate sau al minorului de paisprezece ani;
   d) in cazul prevazut in art. 152 lit. b, fie autoritatea tutelara de la domiciliul persoanei reprezentate, fie autoritatea tutelara de la locul unde trebuie luate masurile urgente;
   e) pentru curatela prevazuta in art. 152 lit. d sau e, cea de la ultimul domiciliu din tara al celui lipsa ori celui disparut.
   Art. 160. - Deciziile autoritatii tutelare pot fi atacate la autoritatea ierarhic superioara, care, potrivit legii, exercita atributiile de indrumare si control.

 

    Dispozitii finale

 

   Art. 161. - Prezentul cod intra in vigoare la data de 1 februarie 1954.

*email-ul nu va fi public

Articole similare

Acte normative: Codul Familiei (I)

19 Octombrie 2009

Parlamentul Romaniei     Codul Familiei al Romaniei@ din 26/07/1993 Versiune actualizata la data de 08/11/2007   ...
 
citeste tot articolul comentarii (0)

Acte normative: Legea nr. 100/1992 pentru aderarea Romaniei la Conventia de la Haga din 25.10.1980

27 Noiembrie 2009

Legea Nr. 100 din 16 septembrie 1992 pentru aderarea Romaniei la Conventia de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale rapirii inter...
 
citeste tot articolul comentarii (0)
Articolul precedentUrmatorul articol