Autoritatea tutelara … parte (?) in procesul civil de divort
18 Mai 2010
Potrivit dispozitiilor art. 42 Codul Familiei, “Instanta judecatoreasca va hotari, odata cu pronuntarea divortului, caruia dintre parinti vor fi incredintati copiii minori. In acest scop, instanta va asculta parintii si autoritatea tutelara […].”
Cine sau ce este aceasta “autoritate tutelara” ?
Legea administratiei publice locale vorbeste de “functia de autoritate tutelara”, precum si de “atributia de autoritate tutelara”. Codul Familiei vorbeste despre atributiile de autoritate tutelara ce apartin organelor executive si de dispozitie ale consiliilor comunale, orasenesti, municipale sau de sector al municipiului Bucuresti.
Pe de alta parte, Titlul I al Codului de Procedura Civila, statueaza care sunt persoanele ce pot fi „parti”in procesul civil. Astfel, art. 41. dispune ca „orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte în judecata”, precum si ca „asociatiile sau societatile care nu au personalitate juridica pot sta in judecata ca parate, daca au organe proprii de conducere”.
Or, asa cum in mod lesne se observa, “autoritatea tutelara” nu este o persoana fizica, juridica, asociatie sau societate in sensul prevazut de procedura civila si de legislatia ce reglementeaza materia specifica (D. 31/1954). Mai mult, daca legiuitorul ar fi simtit nevoia unei reglementari speciale ar fi facut-o expres, asa cum este cazul reglementat de art. 45 si 45 ind. 1 Cod Procedura Civila, cel al procurorului.
Spre acelasi sfarsit, nu este de neglijat faptul ca, la nivel procesual, “autoritatea tutelara” este lipsita de mijloacele procesuale specifice partilor in procesul civil de divort, respectiv nu formuleaza cereri, nu solicita si nu adminisreaza probatorii, nu se pun in discutia sa elementele de contradictorialitate ale dezbaterii si nu formuleaza concluzii.
N.B.: Nu ne referim in context la cererile de plasament, de decadere din drepturile parintesti, etc. Obiectul discutiei il comporta procesul civil de divort initiat de soti, in considerarea principiului disponibilitatii.
In acest sens, parerea autoritatii tutelare este solicitata de catre instanta printr-o adresa oficiala si cu determinarea unor obiective specifice, in vederea intocmirii unei “anchete sociale” consemnate intr-un raport. Astfel, in acest context, vedem ca lipsita de un temei juridic citarea autoritatii tutelare in asemenea cauze.
Totodata si avand la baza aceleasi considerente, interpelarea sau nu a organului administrativ care exercita atributii de autoritate tutelara daca intelege sau nu sa declare o cale de atac sau asteptarea curgerii termenului caii de atac in favoarea acestuia sunt, de asemenea, neintemeiate.
Este adevarat ca exista o uzanta a instantelor de judecata atat in sensul citarii, cat si al considerarii faptului ca acest for ar putea exercita o cale de atac intr-un proces civil de divort, al carui cadru procesual este determinat si stabilit de catre parti – sotii, in speta.
Corecta sau nu, opinam ca este vorba de o practica judiciara in acest sens si nicidecum de vreun izvor de drept sau temei juridic.
Foto: morguefile
adauga un comentariu
Articole similare
Ascultarea minorului
24 Noiembrie 2009
Motive temeinice de desfacere a casatoriei prin divort
12 Februarie 2010
