Propunere de modificare a legii privind protectia copiilor
09 Noiembrie 2009
Alianta T.A.T.A. a initiat un proiect de Lege pentru completarea si modificarea Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului precum si reglementarea in premiera a serviciului de asistent familial (bona).
Potrivit unui comunicat de presa al TATA: “proiectul de lege de modificare si completare a Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului ofera o serie de solutii legislative pentru probleme grave cu care se confrunta societarea romaneasca.
Pentru prima data in Romania sunt stabilite criterii clare de determinare a interesului superior al copilului. Principiul interesului superior al copilului va prevala in toate demersurile si deciziile care privesc copiii, intreprinse de autoritatile publice si de organismele private autorizate, precum si in cauzele solutionate de instantele judecatoresti. Criteriile sunt urmatoarele: a) Nevoile fizice, emotionale si psihologice ale copilului, inclusiv nevoia copilului de stabilitate, având în vedere vârsta si etapa de dezvoltare a minorului; b) Identitatea culturala, lingvistica, religioasa si spirituala a copilului, inclusiv apartenenta la o anumita etnie; c) Opiniile si preferintele copilului în masura în care acestea pot fi verificate în mod rezonabil; d) Natura, forta si stabilitatea relatiei dintre copil si fiecare dintre parintii sai; e) Natura, forta si stabilitatea relatiei dintre copil si oricare alta persoana semnificativa în viata acestuia, fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament; f) Capacitatea fiecarei persoane indicate la lit. d) si e) de a îngriji copilul si de a raspunde nevoilor acestuia; g) Capacitatea fiecarei persoane indicate la lit. d) si e) de a comunica si coopera în chestiunile care privesc copilul; h) Orice antecedente ale fiecarei persoane indicate la lit. d) si e) relevante pentru siguranta si bunastarea copilului; i) Beneficiile pe care dezvoltarea si mentinerea de relatii semnificative cu ambii parinti le au asupra copilului si vointa fiecaruia dintre acestia de a sustine dezvoltarea si mentinerea unei relatii cu celalalt parinte; j) Istoricul îngrijirii copilului; k) Planul propus pentru îngrijirea si cresterea copilului de fiecare parinte sau de oricare alta persoana semnificativa in viata minorului, care solicita stabilirea unor masuri cu privire la acesta.
Unitatile scolare si cadrele medicale vor avea obligatia de a furniza datele privind starea de sanatate si situatia scolara a copilului acelui parinte care le solicita si care nu a fost decazut din drepturile parentale. Refuzul de a respecta legea va determina sanctionarea disciplinara si chiar pedepsirea penala a celor care vor refuza sa furnizeze informatiile cu privire la copil.
In cazul deplasarii copilului in strainatate, parintele insotitor va fi obligat sa prezinte o declaratie notariala a celuilalt parinte, din care sa rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea calatoriei respective în statul sau în statele de destinatie, precum si cu privire la perioada acesteia sau, dupa caz, sa faca dovada decesului celuilalt parinte. In lipsa acestui acord, este obligatorie prezentarea unei hotarari judecatoresti care sa incuviinteze iesirea din tara a copilului insotit doar de unul dintre parinti si care sa indice persoana cu care calatoreste copilul in strainatate, durata, itinerariul si destinatia finala a calatoriei. Aceasta obligatie o are si parintele caruia i-a fost incredintat copilul prin hotarâre judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila.
In cazul in care se face dovada cu documentele corespunzatoare, emise ori avizate de autoritatile medicale romane, ca minorul urmeaza sa se deplaseze in strainatate pentru a urma un tratament medical fara de care viata sau sanatatea ii este pusa in pericol, parintele insotitor sau persoana insotitoare trebuie sa prezinte notificarea trimisa prin executor judecatoresc parintelui care nu-l insoteste pe copil sau caruia minorul nu i-a fost incredintat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila.
Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului va fi obligata sa sesizeze instanta judecatoreasca, solicitand emiterea unei ordonante presedintiale de plasare a copilului in regim de urgenta, atunci cand constata ca nu sunt respectate hotararile judecatoresti privind incredintarea minorului, stabilirea programelor de legaturi personale cu copilul precum si orice masura privind minorul, care este foarte importanta pentru dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala. Directia generala intocmeste in prealabil un raport de ancheta psiho-sociala din proprie initiativa sau la sesizarea oricarei persoane fizice sau juridice. Nerespectarea hotararilor judecatoresti prin care sunt stabilite masuri cu privire la copil va reprezenta un motiv temeinic care sa sustina existenta unei situatii de pericol iminent pentru copil.
In toate cauzele care privesc incredintarea copilului, stabilirea unor programe de relatii personale, solutionarea unor neintelegeri intre parinti cu privire la exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti, instanta judecatoreasca va dispune efectuarea unei anchete psiho-sociale. Raportul de ancheta psiho-sociala este elaborat de catre institutia publica specializata pentru protectia copilului sau de catre un expert autorizat potrivit legii, urmarind fiecare dintre criteriile de determinare a interesului superior al copilului. Evaluarea psihologica a copilului devine obligatorie.
Proiectul de lege privind serviciul de asistent familial (bona) va reglementa înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor, la domiciliu, de îngrijire şi educare a copiilor pe timpul zilei.
Prin asistent familial se intelege acea persoană fizică care desfăşoară activităţi de îngrijire şi educare a copiilor la domiciliu. Prin domiciliu se intelege locatia sau domiciliul parintilor ori al asistentului familial, astfel cum reiese din documentele de identitate ale parintilor sau ale asistentului familial. Nu este asimilat domiciliului desfasurarea activitatilor in alte locatii sau sedii decat cele mentionate in actele de identitate ale parintilor ori asistentului familial. Viza de resedinta nu este considerata in sensul prezentei legi ca dovada a domiciliului decat in situatia valabilitatii ei pentru o perioada cel putin egala cu durata prestarii serviciului de asistent familial.
Asistentul familial îşi poate desfăşura activitatea ca persoană fizică autorizată sau în baza unui contract individual de muncă încheiat cu organismele private acreditate sau cu alte persoane juridice. Poate fi asistent familial persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) a împlinit vârsta de 18 ani şi are capacitate deplină de exerciţiu; b) a absolvit minim liceul; c) are o stare de sănătate bună atestată de medicul de familie; d) prezintă garanţii cu privire la îngrijirea şi educarea copiilor evidenţiate prin evaluare socială şi psihologică; e) soţia sau soţul şi-au exprimat acordul în scris cu privire la desfăşurarea activităţilor de asistent familial; f) copiii cu vârste de peste 10 ani care au acelaşi domiciliu cu solicitantul şi-au exprimat opinia cu privire la primirea în familie a unor copii; opinia exprimată de aceştia se consemnează în scris; g) are drept de folosinţă asupra unei locuinţe care acoperă în mod corespunzător necesităţile de preparare a hranei, de igienă, educaţie şi odihnă ale utilizatorilor săi; h) a urmat cursuri de formare organizate de autorităţile administraţiei publice locale sau furnizori privaţi de formare cu excepţia cazului în care a fost atestată ca asistent familial conform Curriculei elaborată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului.
Nu poate fi asistent familial: a) în sistemul public, persoana care a depăşit limita vârstei standard de pensionare; b) persoana care a suferit o condamnare prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă; c) persoana ai cărei membri de familie cu vârsta de peste 14 ani sau alte persoane, care locuiesc împreună cu aceasta, au suferit o condamnare prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă; d) persoana decăzută din drepturile părinteşti prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau căreia i-au fost interzise drepturile părinteşti ca pedeapsă complementară; e) persoana care suferă de boli cronice transmisibile; f) persoana ai cărei membri de familie sau alte persoane care locuiesc cu aceasta suferă de boli cronice transmisibile; g) persoana al cărei copil se găseşte în una dintre următoarele situaţii: beneficiază de o măsură de protecţie specială, a săvârşit fapte cu caracter penal sau este cunoscută ca având un comportament antisocial; h) persoana care suferă de boli psihice, este dependentă de alcool, droguri sau alte substanţe psihotrope; i) persoana ai cărei membri de familie sau alte persoane care locuiesc cu aceasta se află în situaţiile prevăzute la lit. h) j) persoana căreia i s-a retras atestatul de asistent maternal. Asistentul maternal va fi redenumit ASISTENT PARENTAL.
Asistentul familial oferă la domiciliul său simultan servicii de îngrijire şi educare pentru cel mult patru copii cu vârsta cuprinsă între 3 luni şi vârsta de şcolarizare. Pentru copiii cu vârsta de peste 6 ani, asistentul familial poate oferi servicii pentru cel mult şase copii inclusiv proprii copii. Prevederile se aplică şi în situaţia în care asistentul familial oferă servicii de îngrijire şi educare la domiciliul copilului şi există acordul reprezentantului legal al acestuia de a primi în locuinţă şi alţi copii în calitate de beneficiari. Numărul de copii prevăzut se stabileşte în funcţie de numărul de copii pe care îi are în familie asistentul familial.
Asistentul familial îndeplineşte, cel puţin, următoarele atribuţii: a) îngrijirea şi supravegherea copilului; b) hrănirea copilului; c) acordarea primului ajutor în caz de îmbolnăvire/accidentare a copilului; d) informarea reprezentanţilor legali ai copilului cu privire la evoluţia acestuia, precum şi informarea de urgenţă a angajatorului referitor la apariţia unor situaţii deosebite cu privire la copil; e) însoţirea copilului la activităţi recreative, culturale, artistice, sportive şi şcolare proprii vârstei sau sprijinirea acestuia pentru desfăşurarea unor asemenea activităţi precum şi realizarea de ativităţi de educare şi dezvoltarea de abilităţi de viaţă independentă.”
Sursa: juridice.ro
adauga un comentariu