Raportul privind starea Justitiei. Reactii
23 Martie 2010
Comisia Europeana a prezentat astazi, 23 martie 2010, Raportul privind progresele realizate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si verificare.
Potrivit unui comunicat al Comisie Europene, “la 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, persistau anumite deficiențe în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, care puteau împiedica aplicarea eficace a legislației, a politicilor și a programelor UE și puteau împiedica cetățenii români să beneficieze de drepturile depline conferite de calitatea de cetățeni ai UE. Prin urmare, în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare1, Comisia și-a asumat obligația de a sprijini România în vederea remedierii acestor deficiențe, precum și de a verifica periodic progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea celor patru obiective de referință stabilite în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției. Aceste obiective de referință sunt interdependente și trebuie privite în mod unitar, ca parte a unei ample reforme a sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției, care necesită un angajament politic pe termen lung.
În ce mod prezintă Comisia progresele realizate de România?
În cadrul mecanismului de cooperare și verificare, Comisia publică rapoarte de două ori pe an. Aceste rapoarte au la bază contribuții ale autorităților române, ale serviciilor Comisiei, ale experților din statele membre, ale experților tehnici, precum și ale societății civile.
Ultimul raport, publicat la 22 iulie 2009, a oferit o evaluare amplă a progreselor înregistrate în îndeplinirea fiecăruia dintre cele patru obiective de referință. În acest raport, se sublinia faptul că România a reacționat în mod eficace la îngrijorările exprimate de Comisie în februarie 2009 și, pe baza realizărilor anterioare, a imprimat un nou impuls reformei, în special prin adoptarea noului Cod civil și a noului Cod penal. Aceste tendințe, însă, nu aveau încă un fundament solid și rămâneau fragmentate. Principalele provocări cu care se confruntă România sunt jurisprudența contradictorie, capacitatea insuficientă a sistemului judiciar, amalgamul legislativ și, în special, lipsa unui sprijin neechivoc al tuturor partidelor politice pentru procesul de reformă.
Întrucât se consideră că a trecut prea puțin timp de la prezentarea acestui raport pentru ca România să poată remedia aceste deficiențe, iar Comisia să își poată revizui evaluarea, prezentul raport se limitează la o actualizare factuală a progreselor înregistrate. În mod deliberat, acesta nu prezintă o evaluare detaliată a rezultatelor înregistrate în cadrul fiecărui obiectiv de referință, ci prezintă un rezumat al modului în care a evoluat situația de la jumătatea anului 2009.
Ce spune raportul de astăzi?
Prezentul raport arată că România nu a reușit să mențină ritmul reformelor pe care și-l stabilise până la jumătatea anului 2009.
Reforma judiciară a înregistrat rezultate modeste, iar, în ceea ce privește situația dificilă a resurselor umane din sistemul judiciar, nu s-a observat nicio îmbunătățire efectivă, capacitatea sistemului judiciar fiind în continuare pusă la încercare printr-o pierdere netă de personal. Din cauza perioadei electorale din a doua jumătate a anului trecut, s-a amânat dezbaterea în Parlament a proiectelor de lege privind Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală. România continuă să adopte măsuri menite să amelioreze consecvența jurisprudenței; cu toate acestea, nu s-a procedat încă la publicarea generală și continuă a tuturor hotărârilor judecătorești. Au fost lansate, în schimb, alte inițiative menite să sporească eficiența procedurilor judecătorești printr-o mai bună repartizare a volumului de muncă al judecătorilor și prin transferarea sarcinilor administrative funcționarilor din sistemul judiciar, însă deocamdată nu au putut fi înregistrate rezultate concrete în acest sens.
În ceea ce privește lupta împotriva corupției, raportul apreciază rezultatele înregistrate de Direcția Națională Anticorupție privind investigarea și judecarea cazurilor de corupție la nivel înalt, rezultate care sunt în continuare convingătoare, și observă o consolidare continuă a rezultatelor înregistrate de Agenția Națională de Integritate în urmărirea administrativă a incompatibilităților, a conflictelor de interese și a averilor nejustificate. Datele privind măsurile luate în vederea combaterii corupției la nivel local arată o creștere semnificativă a activității desfășurate de organele locale de urmărire penală. Ca răspuns la recomandările formulate de Comisie, România a întreprins câteva măsuri menite să consolideze coordonarea și monitorizarea strategiei naționale anticorupție pentru sectoarele vulnerabile și pentru administrația publică locală. În prezent, practicienii din domeniul juridic poartă discuții referitoare la un prim proiect al unui ghid destinat instanțelor, care să îmbunătățească consecvența, proporționalitatea și caracterul disuasiv al sancțiunilor aplicate în cazurile de corupție. Cu toate acestea, întârzierile continue legate de judecarea cazurilor de corupție la nivel înalt, la care se adaugă inconsecvența și clemența de care dau dovadă instanțele în ceea ce privește sancțiunile impuse, reprezintă în continuare provocări majore pentru România.
Care sunt următoarele etape?
Comisia solicită României să confere o importanță națională stabilirii unei cooperări strânse și constructive între diverșii actori politici și sistemul juridic pentru a sprijini reformele necesare. România trebuie să își intensifice, în special, eforturile menite să asigure adoptarea rapidă a proiectelor privind Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală, precum și legislația de punere în aplicare și studiile de impact care se impun.
Comisia va continua să acorde sprijin României în acest sens și va prezenta, în vara acestui an, o nouă evaluare aprofundată a progreselor înregistrate.
Care sunt cele patru obiective de referință stabilite pentru România?
În cadrul mecanismului de cooperare și verificare au fost stabilite, pentru România, următoarele obiective de referință:
1. asigurarea unei transparențe și eficiențe sporite a actului de justiție, în special prin consolidarea capacității și a răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii. Raportarea și monitorizarea impactului noului Cod de procedură civilă și a noului Cod de procedură penală;
2. înființarea, după cum a fost prevăzut, a unei agenții de integritate cu responsabilități legate de verificarea averii, a incompatibilităților și a potențialelor conflicte de interese, care să emită hotărâri cu caracter obligatoriu pe baza cărora să se poată aplica sancțiuni cu caracter disuasiv;
3. pe baza progreselor înregistrate până în prezent, continuarea realizării unor anchete profesionale și imparțiale pentru sesizarea cazurilor de corupție la nivel înalt;
4. adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și de luptă împotriva corupției, în special în cadrul administrației locale.
Raportul este disponibil pe următorul site Internet:
http://ec.europa.eu/dgs/secretariat_general/cvm/index_ro.htm
1 :Decizia 2006/928/CE a Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției (JO L 354, 14.12.2006, p. 56).”
Reactii:
Jud. Florica Bejinaru, presedintele CSM, a declarat in cadrul unei conferinte de presa: “După cum ştiţi, astăzi s-a dat publicităţii Raportul intermediar al CE privind stadiul reformei justiţiei.
Aprecierea generală faţă de progresele înregistrate în realizarea reformei a fost în sensul unei stagnări faţă de avântul luat în vara anului 2009.
În ceea ce priveşte activitatea CSM principala problemă identificată este capacitatea sistemului de a face faţă pierderilor de personal şi protestelor din septembrie.
Raportul apreciază unele măsuri luate de CSM în ceea ce priveşte politica de personal, unificarea practicii şi funcţionarea inspecţiei judiciare.
În acest sens este menţionat proiectul pilot privind volumul optim de activitate la instanţe, pe care îl implementăm în acest an. Acest proiect are drept scop asigurarea unei alocări mai corecte a volumului de muncă la nivelul instanţelor şi furnizarea bazei pentru realocările posturilor, începând cu 2011. În cursul anului 2010 a fost iniţiată testarea unei variante provizorii a proiectului, astfel încât volumul total de activitate la sfârşitul unui an să nu depăşească un punctaj de 3960/ judecător. La sfârşitul acestei luni, CSM va fi în măsură să realizeze prima evaluare a proiectului pilot.
Un alt proiect apreciat de CE este cel referitor la managerul de instanţă. Proiectul este deosebit de important deoarece va degreva magistraţii de acele atribuţii ce nu ţin efectiv de sfera activităţii judiciare.
Al treilea proiect apreciat în raportul CE este cel privind transferul sarcinilor administrative de la judecători la grefieri. În prezent suntem în faza elaborării modificărilor legislative necesare implementării proiectului. Sperăm ca în cel mai scurt timp, să înaintăm proiectul legislativ Ministerului Justiţiei.
Raportul CE sunt menţionează progresele realizate cu privire la Inspecţia Judiciară. În anul 2009 au fost recrutaţi noi inspectori, pe baza unei proceduri revizuite de către CSM. Această procedură a fost atacată de Procurorul General în instanţă şi aşteptăm rezultatului acestei acţiuni. Dacă va fi nevoie, vom recurge la revizuirea procedurii de recrutare a inspectorilor, potrivit hotărârii ce se va da.
Pentru asigurarea transparenţei activităţii inspecţiei judiciare a fost elaborat un volum de practică în materie disciplinară. Chiar mâine va avea loc lansarea de carte, iar dacă sunteţi interesaţi vă aşteptăm cu plăcere.
Tot pentru asigurarea transparenţei activităţii CSM, vom asigura cât de curând publicarea hotărârilor pronunţate de secţiile CSM în materie disciplinară pe pagina de internet a consiliului, cu asigurarea protecţiei datelor personale.
Ghidurile de lucru ale inspecţiei sunt elaborate şi urmează să fie aprobate de Plen în cel mai scurt timp, după ce au parcurs etapa consultării instanţelor şi parchetelor. Ele vor asigura baza unei metodologii unitare de efectuare a controalelor şi verificărilor.
Un ultim aspect abordat în raportul CE se referă la unificarea jurisprudenţei. Referitor la proiectul JURINDEX. Sperăm ca în cel mai scurt timp să depăşim blocajul creat ca urmare a unor neînţelegeri – care credem că pot fi remontate – cu partenerul nostru – Tribunalul Vrancea. În măsura în care CSM nu va reuşi deblocarea acestui proiect în varianta pe care am iniţiat-o acum un an, vom lua decizia de a continua proiectul pe cont propriu. După ce am reuşit publicarea deciziilor pronunţate de curţile de apel, CSM doreşte cât mai repede să treacă în etapa următoare, respectiv publicarea hotărârilor pronunţate de tribunale. Acest proiect este extrem de important, atât pentru magistraţi, deoarece contribuie la o practică unitară la nivel naţional, dar şi pentru justiţiabili şi avocaţi, deoarece asigură predictibilitatea soluţiilor.
Consiliul Superior al Magistraturii este decis să continue reforma sistemului judiciar şi să colaboreze cu oficialii CE pentru obţinerea celor mai bune rezultate în activităţile propuse şi monitorizate. Rezumând măsurile pe care consiliul şi le propune în perioada următoare, ca priorităţi de acţiune, voi aminti:
1. Continuarea proiectelor privind creşterea capacităţii sistemului de a face faţă lipsei de personal: proiectul privind volumul optim de activitate, proiectul privind transferul sarcinilor administrative, proiectul privind managerii de instanţă.
2. Continuarea măsurilor de asigurare a unei recrutări transparente şi de calitate a inspectorilor judiciari şi a măsurilor de eficientizare a activităţii inspecţiei, inclusiv prin implementarea proiectului de twinning cu Consiliul omolog din Spania.
3. Continuarea măsurilor de unificare a practicii judiciare, inclusiv prin publicarea hotărârilor judecătoreşti pe portalul JURINDEX.”
Sursa: Juridice.ro
adauga un comentariu